>Cunoaşterea începe din curiozitate

>

Aveam eu la un moment dat timp liber şi nu ştiam cu ce să-l umplu.. Am googăluit şi-am dat de nişte cursuri, ţinute de nişte oameni fensi la minte, pe la o fundaţie care nu-mi suna..

M-am întâlnit cu Sandra Ecobescu (cea mai grijulie organizatoare de evenimente ever) şi ea mi-a dat fix toate detaliile dintr-un suflu. Fundaţia Calea Victoriei propune o alternativă jucăuşă la învăţământul plictisitor: oameni foarte bine pregătiţi (lectori de elită şi artişti carismatici) lămuresc, în dezbateri, nişte subiecte de care şcoala nu se preocupă.

Idei şi stări de spirit în dialog. Slalom prin istorie, filosofie, religie, antropologie, muzică, pictură, arhitectură, ecologie. Naaais, mi-am zis. Şi m-am înscris la atelierul despre Poveştile Bucureştiului şi la cel de Elite interbelice.

Curioasă rrău, i-am stârnit pe lectori (Georgeta Filitti şi Mihail Neamţu) şi-am aflat următoarele picanterii (restul .. dacă vă înscrieţi din septembrie la fundaţie )

Ardelenii au boicotat încoronarea regilor Ferdinand şi Maria ai României..

Bloody Mary s-a lansat în Bucureştiul interbelic!

Prin anii ’20 nu puteai trece fără o pălărie cochetă pe cap prin faţa Palatului Regal. Modiste erau, apropo, în toate mahalalele!

A făcut şi Carol II un lucru bun: i-a trimis pe ataşaţii culturali la toate licitaţiile din lume pentru a recupera patrimoniul românesc împrăştiat.

Brănenii au reputaţia de bogătaşi pentru că, pe vremea când era vamă, Branul percepea 3% din valoarea produselor negustorilor care îl tranzitau, ca taxă.

Cămaşa în pătrăţele era, pe vremuri, specifică muncitorilor. O foloseau să nu se vadă murdăria

Poiret i-a pus femeii centură în talie şi abajur pe coapse.

Spaţiul mioritic: cultura performaţei, complexul tiraniilor, educaţia voinţei, istoria comodităţilor.

Nae Ionescu, filosoful, era un soi de dandy, cu Maybach (primul din RO) şi casă în Băneasa

George Călinescu şi Mihail Sadoveanu au colaborat cu Securitatea fără jenă. Probabil de aia scrie despre ei prin manuale.. merită, nu?

Jockey Club încă există. Nu se mai ţin curse de cai, duelul nu mai rezolvă conflictele între membrii, dar măcar se mai joacă bridge din când în când.. Bălăceanu-Stolnici cu Isărescu

Prin influenţele ei în toate domeniile, Franţa a făcut o colonizare paşnică.

Lui Dinicu Golescu îi datorăm numerotarea caselor şi botezarea străzilor cu un nume (noroc cu vizita lui în străinătate). Generalului rus Kiseleff îi datorăm multe şosele şi grădini în Bucureştiul ăsta de ciocolată.

>Despre noua Românie din afara României

>“MIGRATORII”, un documentar despre încercarea românilor de a-şi găsi norocul prin ţări străine, despre integrare cu succes ori discriminare şi despre dorinţa de reîntoarcere în ţara în care “te ajuţi singur”, e de văzut!

Pentru două luni, europarlamentarul Adina Vălean a fost reporter în Italia, Spania, Marea Britanie şi Germania. I-a ieşit o succesiune de portrete de imigranţi români fruntaşi prin muncă, la locul lor, care “salvează onoarea României”, după cum citesc pe forumuri.

>Şcoala de modă de la Cluj cucereşte. Ce-o fi?

>

>Hăinuţe unicat pentru pici

>

>Modă. Pentru o cauză!

>

<< Primăvara lui 2008 a marcat implicarea stiliştilor, producătorilor şi designerilor din T&C-ul autohton în proiecte de responsabilitate socială. Miza? Sensibilizare, educare, schimbare de mentalitate sau doar caritate.

În fiecare joi, Oana Cogălniceanu e gazda unui talcioc alternativ de haine şi obiecte vintage şi second-hand, în Club Session. Banii câştigaţi din vânzarea articolelor expuse în talcioc sunt donaţi unui orfelinat.

La „Talciocul de Joi” găseşti viniluri, fotografii, multe haine şi accesorii. Lucrurile puse la vânzare nu au fost strânse „la nimereală” de stilista Oana Cogălniceanu. Talciocul este, de fapt, o expoziţie de SH-uri de brand şi de vintage-uri şic de acum 60 de ani. Vedetele evenimentului sunt o geantă Chanel, o jachetă Madonna Loves H&M, o pereche de ochelari Burberry, o pereche de pantofi Dsquared şi un taior Mugler.

Stilista şi-a propus ca, pentru fiecare ediţie a acestui talcioc, să gândească o anumită ţinută, din lucrurile expuse, şi să o propună special spre vânzare, „la pachet”. Ea şi-a propus şi să-i atragă pe fashionistii colecţionari de vintage-uri no name sau de SH-uri de brand ca expozanţi în talcioc pentru a prelungi durata evenimentului, implicit pentru a spori câştigul rezervat copiilor defavorizaţi.

„Ia-ţi prezervativul la purtare!”, îndeamnă Carmen Secăreanu

Pentru a promova o cultură a responsabilităţii sexuale, pentru a reduce numărul de cazuri de SIDA şi sarcinile nedorite în rândul adolescenţilor, Population Services International (PSI) a demarat prin mijloace neconvenţionale campania „Fac ce vreau, dar ştiu ce fac”.

Designerul Carmen Secăreanu s-a alăturat campaniei de educare şi conştientizare prezentând o colecţie inedită de haine accesorizate cu prezervative în cadrul evenimentului Condom-a-Porter. “Pâna una alta, încercăm să combatem HIV/SIDA lansând un trend: este cool să porţi prezervativul, este cool să fii conştient şi ce poate fi mai cool în pragul adolescenţei decât să fii responsabil”, ne-a explicat creatoarea.

Tinerii de azi aspiră la un look şi la o atitudine mereu trendy, de aceea, una dintre formele de comunicare alese de PSI pentru prevenirea răspândirii SIDA a fost moda. Cristian Branea, managerul programului „Fac ce vreau, dar ştiu ce fac”, crede că moda le poate arăta adolescenţilor de azi foarte uşor, fără să moralizeze, că responsabilitatea sexuală e „un must”.

Carmen Secăreanu a decis să se implice în campania de prevenire HIV/SIDA a celor de la PSI punându-şi talentul şi numele în joc pentru a promova sexul protejat. Pentru ea, colecţia accesorizată cu prezervative a fost o bună ocazie să facă ceva diferit, mai artistic, pentru că, după cum mărturiseşte, „devenind un designer matur, am cam cuminţit hainele”.

Participarea designerului în campania de responsabilizare sexuală a venit dintr-o mustrare: „Nu sunt foarte activă social şi mă simt deseori puţin vinovată că nu fac aproape nimic în sensul ăsta”.

Miza mare a colaborării Carmen Secăreanu – Population Services International? „Vrem să îi facem pe tineri să se împrietenească cu un concept neprietenos. Dacă ceva e obligatoriu, ţi se impune, nu îţi mai place. Dacă ducem prezervativul într-o zonă de fashion el ar putea deveni un must have, mai ştii? Poate duce la o schimbare de mentalitate. Să ţi se pară ok să foloseşti prezervativul!“ (C.S.)

Tina R a intrat în lupta împotriva cancerului la sân

“Campania Roz” a fost iniţiată în 2006 de Fundaţia Renaşterea, cu scopul de a informa cât mai multe femei asupra faptului că, depistat la timp, cancerul de sân este vindecabil. În 2008, gradul de informare şi conştientizare asupra acestei boli este încă scăzut; ceea ce a îndemnat compania Tina R să se alăture Fundaţiei Renaşterea în continua diseminare a informaţiei, în lupta concretă împotriva cancerului la sân.

Tina R a hotărât să direcţioneze 10% din vânzările magazinului său online către Fundaţia Renaşterea pentru oferirea unor consultaţii şi mamografii gratuite femeilor fără posibilităţi materiale.

Compania a lansat Blog4Life, o pagină de internet cu întrebările cele mai frecvente legate de cancerul la sân şi cu informaţii despre simptomele, factorii de risc şi variantele de tratament ale afecţiunii.

Din magazinele Tina R, femeile pot cumpăra tricoul “Beat the Cancer!”, simbol al “Campaniei Roz”. În coletele cu haine, la cabinele de probă şi în pungile primite la plecarea din magazin, femeile pot găsi broşuri cu informaţii despre cancerul la sân – depistare şi prevenire.

Designerul Melania Ţucureanu ne-a vorbit despre miza implicării Tina R în această campanie de educare, despre deturnarea concepţiei «nu mi se poate întâmpla tocmai mie»: „E cât se poate de evident ca majoritatea femeilor încă nu consideră prevenţia şi lupta împotriva cancerului la sân o problemă majoră a zilelor noastre. Noi ne dorim ca femeile să devină tot mai conştiente de implicaţiile acestei boli şi să încerce să-şi răpească puţin timp pentru a reflecta asupra acestei probleme. Şi pentru că produsele noastre se adresează exclusiv femeilor, ne-am hotărât să dăm o mână de ajutor unei campanii adresate chiar femeilor”. >>