Lady GAGA poarta Ingrid VLASOV
Ingrid Vlasov n-a comunicat mai deloc în România, în ultimii ani. Şi mărturisesc că pe mine tocmai asta m-a făcut să mă îndoiesc mult de ea. Copleşită de atâta “zgomot”, am ajuns să nu mai cred în “discreţie”… Voi?
La rece, pot să înţeleg de ce a ales să tacă pentru români sau, mai bine zis, să nu strângă în portofoliu mondenităţi. Designerul român şi-a concentrat toate eforturile astfel încât să fie isteţ prezentă şi să se vândă acolo unde chiar contează. În străinătate.
A ajuns pe podiumul Paris Fashion Week, a început să vândă în buticurile Maria Luisa iar acum Lady Gaga îi poartă piesele.
Restul ar trebui să fie “istorie”, pentru că purtătoarea spectacol de haine Gaga are o forţă incredibilă de atracţie şi conversie anii ăştia. Bravo, Ingrid Vlasov!
Să nu uităm de Rozalb de Mura, un alt brand românesc al naibii de curajos, purtat de un alt icon fab al anilor ăstora: Roisin Murphy. Bravo din nou!
Moda noastră chiar începe să conteze, între toate. Eu sunt tare mândră. Voi?
Voi purtati NISSA?
M-am tot gândit la Nissa.
Şi-am întors brandul ăsta românesc de îmbrăcăminte pe toate părţile: creaţie, producţie, marketare, distribuţie, comunicare. Şi, ca să mă conving că-mi place, m-am căutat şi-n dulap.
Eu îl port, uneori. Voi?
Puţine, câte sunt, brandurile româneşti de confecţii se zbuciumă de… chiar nu mai ştiu între ce-om mai avea noi de ales anul viitor, ladies.
De TinaR şi de PNK Casual am mai auzit în criză.
De primul brand, printr-un eveniment curajos de magazin, anul trecut; gherila de dinaintea insolvenţei, oare? De al doilea, la deschiderea Sun Plaza, anul ăsta; prin cel mai fantezie magazin din tot mallul. De altele, nicidecum.
Nissa, în schimb, a “răsunat”.
Şi-a construit gaşcă de tineri la creaţie, printre ei şi unul dintre designerii lansaţi de Inspired, finalist Pasarela.
N-are tocmai un public ţintă, dar să zicem că e mai business-optimist să creeze pentru 15-50, în vremurile astea, de la piese navy, prea în trend, la Balmain ori Givenchy wanna-be, de-un club sau de-o romanţă, la corporate-smart şi ce-o mai fi.
Cel mai important e că împrospătează săptămânal oferta cu câte 15 piese noi.
Are producţie locală, cu peste o sută de oameni, magazine armonios amenajate, prin punctele esenţiale ale ţării, shop online, prezenţă isteaţă în social media şi un lookbook de invidiat.
Vineri, la inaugurarea magazinului din Piaţa Romană, foarte dichisit – mai că flatează produsele, cu outlet la subsol, echipa Nissa şi-a primit invitaţii îmbrăcată toată în haine Nissa. Ceea ce m-a bucurat de numa-numa!
Povestea de brand cu un reason-to-believe a la 2010, vitrinele cu scenariu şi mesajele mai puţin blazate îi mai lipsesc.
70% LIKE, pe de-a-ntregul. Cu multe şanse de bine, în criză, după politeţea la preţuri, ăfcors.
ROMANISME
Să poposim niţel pe Calea Victoriei, peste drum de Max Mara, în spaţiul acela de lăfăială pe două etaje.
Un magazin luminos, curat şi politicos al unui, atenţiune, producător român. Un localnic ce vinde nişte rochii incredibile, şi după croiuri, şi după materiale, pentru dame fine.
Piese de poveste, poate mai ceva ca la Max Mara. Păcat că magazinul îşi zice Cori. Şi nu Suzi…
O altă patroană româncă a sărit lecţia BRANDING, că ştie ea mai bine, aşa-i?
H&M vine. Si calca totul in picioare?
Ieri vă scriam că H&M vine în România. Azi a scris şi presa online cum că sosirea ar fi oficială, dintr-un raport al companiei suedeze. Dar fără să ne dea linkul. Nu cumva să parcurgem şi noi, internauţii, raportul, nu…
De dimineaţă, presa online de business se scălda în speculaţii, întrebându-se boem în ce mall bucureştean vor deschide, oare, suedezii prima dată?
Cert e că un singur jurnalist român (unul) le-a scris oficialilor suedezi, care au confirmat, după-amiază, că prima deschidere va fi într-un centru comercial din vestul Capitalei.
Seara a adus cea mai de bun simţ şi oportună comunicare, de la o agenţie jos pălăria, care se îngrijeşte de “ieşirile” Băneasa Shopping City. Jurnaliştii erau anunţaţi că H&M deschide şi în mallul din nord, în primăvara lui 2011.
Mai că aş paria că informaţia asta nu-i încă pe toate site-urile de ştiri, chiar dacă a fost dată “la nas”. În schimb, la ora asta pot citi pe un site ce-mi va cere bani, în curând, ca să-i accesez conţinutul, despre o aiureală cu H&M în Bangladesh…
Păi, dragă presă online, de business sau nu, pentru ce naiba să te mai citesc?
Eu nu-nţeleg cum nu poţi să vezi dincolo de o ştire pe care o tot draft-uieşti de doi ani… Aşa că mai bine mă prind eu cu cititorii mei aleşi la discuţii pe subiectul H&M în România. Şi mă bucur că sunt blogger.
No, deci ce credeţi, dragii mei:
Dacă vine H&M, cu piesele lui supertrendy, multe şi de designer, la preţuri-minune, Zara, mult mai scumpă şi cu prea multe “reproduceri” după designeri, cât va pierde?
Oare spaniolii vor reacţiona cumva, strategic, la venirea suedezilor? Deja îşi construiesc un “bloc” la Unirea: pregătesc, chiar lângă Zara, lansarea Bershka, pe două etaje.
Ce şansă mai au brandurile româneşti să intre în mintea românilor, după H&M?
Vom mai avea bani de dat pe haine, oare, anul viitor, după reducerile de salarii şi creşterile la întreţinere?
Cum vom alege să-i cheltuim, cu atâtea nume mari la dispoziţie?
Cine “face curent” in Romania lui 2010
O relatare despre cine intră şi cine iese, deci cine “face curent” în România lui 2010. Că tot nu mă lasă pe mine să dorm retailerii ăştia de modă…
Mă plimb prin străinătate. Şi verific peste tot preţul la Coca Cola, ca indice al nivelului de trai, respectiv preţurile la Zara, ca indice al nivelului de manipulare vestimentară (sic!).
Şi recunosc: un magazin H&M face un pic mai atractivă orice destinaţie. Aşa că mărturisesc: îmi doresc ca România să devină mai atractivă, pentru români şi bulgari, nu alţii, măcar prin intrarea H&M din 2010…
Mă plimb pe Calea Victoriei. Şi mă dor ochii când văd că s-au reumplut mai toate spaţiile cu branduri pretenţioase, ‘nafară de ăl esenţial, din faţă de la Continental şi Novotel, care-i tot în paragină.
Dar aflu că nu mai e mult şi oaspeţii vor putea ieşi din hoteluri fix într-un Armani Store. Doamne-ajută, cu piese impecabil vândute!
Mă plimb prin Dorobanţi. După pită bună, nu altceva. Şi aflu de-un monobrand Moschino, până de Crăciun, din grija familiei Şeitan, proprietara Canali şi Distinto în România.
Eu, una, numai în cele două magazine am dat de politeţea şi dedicarea de care ar fi trebuit să mă izbesc în fiecare butic bucureştean premium căruia i-am dăruit din curiozitatea, atenţia şi banii mei, o dată ce-am intrat. Voi?
Mă plimb şi prin gândurile Cristinei Bâtlan, proprietara magazinelor Musette. Şi mai că înţeleg de ce era saună în septembrie, anul trecut, în spaţiul de brand din Braşov, care am impresia că “merge” şi-n ziua de azi fără aer condiţionat…
Femeia de afaceri strângea bani să iasă din România, de fapt. “E vremea extinderii în sistem de franciză. Nu e suficient să fii cel mai bun de la tine din curte, e momentul să vedem dacă suntem competitivi și pe alte piețe”, zice ea. Şi deschide buticuri în Israel şi în New York.
No, hai noroc, cu tot cu ieşiri şi intrări!





