My Weblog: istanbul elektrikci kutahya web tasarim umraniye elektrikci uskudarda elektrikci umraniyede elektrikci kentsel donusum Acil elektrikci kadikoy elektrikci kagithane elektrikci beylikduzu elektrikci seyrantepe elektrikci alibeykoy elektrikci uskudar elektrikci umraniye elektrikci istanbul su tesisat tamiri sisli kombi tamiri sisli cilingirci


rss search

>A REFUZAT

line

>
Ieşeam eu ieri de la şcoală, după cam multă matematică alambicată aka mediaplanning.. :) Terminasem mărunţii pe nişte cartofi prajitz cu pui. But: 2 lei left! (din căptuşeli, right?)

Uat tu du, uat tu du? Am asaltat-o pe tanti de la metrou Politehnică-butic ca să mă consilieze într-ale dulciurilor.

- Ce pot lua eu de doi lei? Cu ciocolată să fie!
- N-am nimic. Cum să vii la magazin fără bani? N-am mai pomenit..

- Hmm.. Doamnă, am doi lei şi îmi doresc şi eu stafide în ciocolată de aceşti doi lei. Văd că le aveţi vărsate..
- Nu pot să-ţi dau. Vrei aşa, pentru o măsea, nici o sută de grame? Pentru ce să mă obosesc?

- Doamnă, sunt cel puţin cinci guri. Mă satur! Deci..
- Deci refuz să-ţi dau. Ce-ai să-mi faci?

Fix miercurea viitoare mă voi duce la ea cu 200 de lei. Probabil nu va avea să-mi dea acele mai mult de zece kile de stafide în ciocolată.. Dar voi avea eu grijă să-şi sune entuziastă patronul, să vină cu “marfă”! Şi voi mai avea grijă să discutăm în trei despre bunul-simţ în relaţia cu orice consumator.


Facebook comments:


Leave a Reply