My Weblog: istanbul elektrikci kutahya web tasarim umraniye elektrikci uskudarda elektrikci umraniyede elektrikci kentsel donusum Acil elektrikci kadikoy elektrikci kagithane elektrikci beylikduzu elektrikci seyrantepe elektrikci alibeykoy elektrikci uskudar elektrikci umraniye elektrikci istanbul su tesisat tamiri sisli kombi tamiri sisli cilingirci


rss search

Alti doi baieti de nota zece, cu tot postul

line

Chiar facem totul degeaba?, întreabă Dan, pe care-l ador, AICI. Eu nu, niciodată. Niciodată nu muncesc, nu iubesc, nu trăiesc degeaba! Iar în gaşca mea sunt mulţi la fel, despre doi dintre ei cu un curaj ceva mai deosebit vă povestesc azi, na, că iar a căzut în post, mă iertaţi, ladies!

 

Unu’ e singurul străin, oaspete la vila alor mei, cu care am insistat să mă mai întâlnesc, chiar dacă ce ruşine! mă văzuse în blugi şi hanorac, nemachiată, răzgâiată, copilu’ lu’ mama. Prea-i străluceau ochii albaştri mai ceva ca mie pe gerul ăla de -20 de grade, de la Bran, căruia nu-i zâmbeşte oricine, nunu! :)

Am scris despre el în ghidul de stil Esquire şi-mi amintesc că-mi zicea cam aşa legat de haine, meserie şi viaţă domnu’ specialist în achiziţii IT: “Nu ştiu cum e la voi, dar la mine, dacă apar nepotrivit îmbrăcat la o întâlnire de business, ceilalţi au, din start, un atu. Iar dincolo de job, zău, hai să nu fim un pic mai frumoşi ca dracu’, ci dimpotrivă, hai să fim o prezenţă aproape la fel de plăcută vizual ca femeile pe care le însoţim”.

Am intuit că e despre mult mai mult decât supergadgeturi, că are un simţ neobişnuit al modei pentru un tip şi mi-am dorit să-l dea mai departe, aşa că l-am recomandat de consultant brandului Tudor, cel căruia-i ies din atelier doar bărbaţi de Sartorialist. Brandul l-a curtat iar el i-a zis da, ce bucurie!

Şi-ncă ceva de la el, imediat după: un blog despre trei prieteni care se joacă săptămânal cu texturi, croiuri şi culori, poate îndrăznesc şi alţii! De urmărit. Abia aştept să ajungă blogul partener al unui magazin online pentru bărbaţi, asta-i doresc în 2012!

 

Altu’ e, fără să ştie, fără să vrea, tipul de la care am învăţat cum să stai în spate şi să ai controlul – project management pe online îi zice, la faza asta -, cum să ai grijă de oamenii tăi şi cum să lupţi să fii tot mai bun pentru că ţi-o meriţi, nu de alta.

Şi mărturisesc: mi-am dorit mult să ajung ca el, prea avea cea mai frumoasă şi performantă echipă de jurnalişti din ţară la ora la care era bătaia cea mai cruntă pe felia asta! Şi să nu uit: prea pocneau becurile-n încăperi când îi întâlneau energia! :) Încă îmi doresc.

A condus tabloidul cu cel mai mare trafic din România iar acum conduce primul quality din România pe online. Şi chit că nu mai e vremea în care să mori de mândrie că eşti jurnalist sau manager de proiect media, da, breasla şi industria chiar s-au dus naibii, el continuă să fie genul ăla de om care, zic eu, va sfinţi orice proiect doar pentru că, na, crede tare în conţinut, mai mult decât în ambalaj; lucru rar în 2011.

Ce mă bucură teribil e că-şi exersează nebuniile, curajos, de un pic, şi într-un loc numai al lui, fără compromis, tot mai preluat de presa mare de pe net tocmai pentru că-i aminteşte ce-nseamnă să-ţi faci pe bune meseria: să fii pe teren-pe teren-pe teren după noutăţi, nu cu fundu’ adânc în scaun şi mausu’ copipeist. La cât mai multe locuri ale lui, fix aşa, îi doresc în 2012, se-nţelege!

 


Facebook comments:

0 comments

line

Trackbacks/Pingbacks

  1. Inca doi baieti de nota zece | - [...] cerut detalii-detalii-detalii, chiar numerele de telefon ale unora, si nu vi le dau! Dupa barbatii de nota zece merita ...

Leave a Reply