My Weblog: istanbul elektrikci kutahya web tasarim umraniye elektrikci uskudarda elektrikci umraniyede elektrikci kentsel donusum Acil elektrikci kadikoy elektrikci kagithane elektrikci beylikduzu elektrikci seyrantepe elektrikci alibeykoy elektrikci uskudar elektrikci umraniye elektrikci istanbul su tesisat tamiri sisli kombi tamiri sisli cilingirci


rss search

VIATA DE HIPSTER (tabu)

line

Hipsterii sunt bănuiţi că trăiesc DOAR ca să fie cool.

Spectacolele de dans Miercurea lejeră, clubul Ota, festivalul de muzică electronică Rokolectiv, teatrul de apartament Lorgean şi centrul comunitar laBomba stau mărturie, ÎNSĂ, că viaţa lor se încheagă din dorinţa de a deschide ochii celor din jur către alternativ.

“Daţi-mi un tricou negru şi o pereche de blugi şi o să răstorn Universul, în toate cele patru anotimpuri, vivaldiene au ba”. Cu vorbele astea amenda Madame Blogary ifosele celor ce caută dinadins să fie cool în orice, mai ales în îmbrăcăminte, şi pe care-i numea hipsteri.

Că sunt online, că sunt offline, în discuţiile despre hipsterii din România nu se pomeneşte decât de haine, freză şi accesorii, care îi fac ori ridicoli, ori fashion icons. Dacă treci de look şi te opreşti puţin, însă, în viaţa lor, în 2010, remarci curajul de a experimenta, filosofia Do It Yourself şi dorinţa de a deschide ochii celor din jur către alternativ, prin muzică, teatru, dans neconvenţional şi chiar un soi nonconformist de generozitate socială.

DINCOLO DE ŢINUTA COOL

Ţi-ar sări oricând în ochi pe stradă şi ai zice că e Agyness Deyn, modelul britanic cu look punk-băieţesc devenit iconic. Doar că un pic mai “cărnoasă” şi “fără zile rele”, cum spun amicii. Are păr scurt, blond uşor platinat, dezordonat de aranjat.

Când am întâlnit-o, purta hainele de petrecere din noaptea trecută pentru că nu mai ajunsese acasă să le schimbe. Iubitul ei îi dăduse, totuşi, de la el, în fugă, un tricou de schimb alb cu grafisme.

Simona întoarce multe capete în tricoul care îi vine lălâi şi îi dezgoleşte puţin un umăr, în combinaţie cu pantalonii maro-şters cu talie înaltă, poşeta plic vintage şi sandalele cu toc de 10, pe care merge stăpână şi degajată, chiar şi prin pietriş. Mărturiseşte că experimentează mult stilistic şi îşi “confecţionează” mereu o apariţie, folosindu-se de piese din târgurile de vechituri sau din şifonierul mătuşii, dar că nu caută să fie cool: “Nu  există un «cum e bine», ci un «cum e bine pentru tine», care mi se pare binevenit mereu”.

De trei ani merge la petreceri arty, tematice sau cu muzică electronică alături de aceiaşi hipsteri bucureşteni. Nu e prietenă apropiată cu niciunul şi dansează mai mult singură, de când a început să iasă la OTA. Dar dansează mereu în mijlocul lor, timp în care îi observă atent: îi place să descopere cum se bucură de libertate şi cum construiesc, creativ, noul.

În sensul ăsta, o admiră pe Laura Vărgălui, manechin de top în anii ’90, stilist foarte căutat în anii ’00, care crede că nu e nevoie să fii cool şi trendy pentru a fi stilată. Trebuie să ai educaţie, bun-simţ şi să fii tu însuţi, căci e cel mai bun rol pe care îl poţi juca. Numai să nu te iei niciodată prea în serios. Aşa cum a făcut Laura când, la o petrecere la care crema Bucureştiului purta creaţii Dior şi Givenchy, ea purta o rochie albă, lungă, cel mai probabil vintage, cu o ştampilă portocalie de discount “-70%”.

Simona a studiat psihologia, dar nu şi-a făcut o ambiţie din a o profesa. A recrutat tineri pentru un program social al unui ONG, a gândit ore de distracţie pentru o firmă de contabili, a făcut promovare pentru un chirurg plastician. Fiecare job, pentru încă puţină cunoaştere. Fără să aibă ca ţintă un job perfect, mereu a avut în cap un vis, de tipul Do It Yourself: o şcoală de fete, la care să predea bune maniere, arte, cultură, gastronomie, dar într-un stil alternativ. Un vis pe care munceşte să-l împlinească mai târziu, după ce se va specializa în psihoterapie.

Departe de a fi clasice, lookul, principiile şi visul îi sunt uneori luate în râs de românii de rând. Ridiculizată e şi comunitatea de hipsteri din care ea face parte, personaje care nu se îmbracă după convenţii, nici nu merg la serviciu de la 9 la 5, nici nu plătesc rate cu gândul la casa de vis, nici nu pleacă în vacanţe all inclusive.

Personaje mereu aduse în discuţie, fără ca mai nimeni să ştie sigur ce sunt şi ce nu sunt, al cărui rost se încumetă să-l lămurească, totuşi, Simona Mirea: “Au curajul de a experimenta şi dorinţa de a inspira la schimbare. În vreme de criză morală, economică şi politică, cred că rolul hipsterilor e să-i încurajeze pe români să fie sinceri şi autentici”.

“HIP” ÎNCOACE, “HIP” ÎNCOLO

Cel mai des, pe bloguri, le sunt pomenite pălăria, freza ciufulit-aranjată, ochelarii de tocilar, eşarfa-cearşaf, converşii, bicicleta, jointul şi, mai ales, „ifosele”. Ifosele celor ce caută şi se forţează, zic cei care îi ridiculizează pe hipsteri, să fie cool în orice, de la îmbrăcăminte, mâncare şi muzică la meserie şi cauzele pe care le susţin.

Bloggerii care îi urmăresc, pozează şi prezintă drept iconuri zic că hipsterii trăiesc ca să facă în ciudă consumerismului şi că sunt mereu cu câţiva paşi înaintea tuturor din pricina conştiinţei lor. Asta pentru că li se pare că hipsterii refuză să intre în jocul căsniciei, religiei sau birocraţiei pentru a evita orice ipocrizie şi durere. Nu le mai rămâne decât să fie liberi, să înveţe şi să se distreze altfel decât masa, conturând experimente sau gustând soluţii alternative ca ecologismul extrem şi vegetarianismul, do-it-yourself-ul şi vintage-ul, muzica electro, indie, post-punk şi ce-o mai fi.

În România lui 2010…

CONTINUARE în revista TABU, la tarabe după 20 august. Cu speranţa că ce şi cum am scris (12.000 de semne, trecute prin 4 drafturi) O SĂ DEA NIŢEL DE GÂNDIT.



Facebook comments:

15 comments

line
  1. sincere felicitari! pe mine m-ai convins.

    line
  2. imi place, minunat! astea erau cele 12.000 de semne… bun teasing, astept acum 20 augustul!

    line
  3. Paula

    Multumesc, sper ca textul asta sa gadile la prejudecati :)

    Acum nasesc tot cate o chestiune, sper eu pentru mai binele lumii in care traiesc, in fiecare saptamana, n-am astampar…

    Deci stati cu ochii pe mine, hihi

    line
  4. nu prea pot sa zic ca imi place sincer sa fiu

    line
  5. interesant articolul. intr-un context masiv, eclatant si amorf precum New York sau Londra de ex, un hipster din Romania nu are asa multe sanse. Noroc cu Bucurestiul asta :)

    line
  6. Vai, eu nu cred ca reusesc sa pun mana pe numarul asta! iar continuarea presimt ca merita citita, daca e sa judec dupa teasing-ul tau :)

    line
  7. Imi place ca inca se mai poate scrie despre.
    Si eu am scris la un moment dat despre cei prezenti in Cluj.

    E foarte dragut scris si acest articol si frumos impartit.

    Cred ca nu ne vom satura nici cand de ei. Poate doar cand vor disparea si ei pt a face loc pt altceva. Americanii si britii ii toaca si rastoca de vreo 10 ani incoace, subliniind toate subgenurile lor.

    E bine ca apare si in Tabu, pt ca oricat de mult s-a scris deja,inca sunt multi care – hipster cum? ce-i aia?

    line
  8. m.

    am sa te rog sa iti recitesti articolul. poate vei reusi sa observi inconsecventa si nonsensul teribil in care l-ai infasurat. poate nu.

    line
  9. Paula

    Mai, M., mai, sa ma ierti ca n-am buton de unlike! :) )

    line
  10. Am citit si prima oda adusa hipsterului. Nu credeam ca apuc ziua asta. :-|
    Nu exista nimic mai fals si mai lipsit de substanta decat hipsterul. Omul ce pozeaza in ceea ce nu e. Un fals, un “poser” ce traieste din banii parintilor.

    E trist ca…sunteti fani.

    line
  11. io`s hipster sau nu atunci? :)

    line
  12. Paula

    ar mai fi vreo doua treimi de “profunzimi” de citit, ca sa-ti faci testul cum se cuvine, piticule ;)

    line
  13. hipster inalt de copac mic

    Ma simt mai bun si mai tolerant. Mersi, Paula. Nu care cumva sa pleci din tara, avem nevoie de oameni ca tine.

    line
  14. Ce reprezinta doi albanezi pe plaja cu cîte doua bete în mîna? Paza de coasta!

    line

Leave a Reply